Na!Belea

am ajuns cu 2 prieteni in focsani, unde am dat peste un al 3lea. si ne duce omul frumos in acel tip de discoteca/club care pe mine ma lasa rece, si anume hausoteca. da, minimal, genul ala de muzica de zice lumea ca nu o inteleg. clubul in care suntem se numeste extrem sau ceva de genul asta. seamana perfect cu nolimitul de la buzau numai ca este muuuult mai curat si mai ingrijit. un fost cinematograf. marea diferenta este ca fetele sunt extrem de frumoase in aceasta parte sudica a moldovei. si nu neaparat atat frumoase, cat mult mai ingrijite vis a vis de aspectul lor. bineinteles ca fitzosenia este pe masura frumusetilor. ce am observat mai deosebit este faptul ca nimeni nu sta pe ringul de dans, dar absolut nimeeeeni. toata lumea tre sa se tina de ceva, fie ea tejghea, balustrada, masa, scaun sau ceva de genul.

per total, treaba este misto si daca ar fi sa trag acum concluzia cred ca m-as mai intoarce. as fi ceva mai convins daca ar incerca sa adopte si alte stiluri de muzica, mai omenesti, mai pe intelesul meu.

ok, poate m-am grabit. nu-s toate frumoase. de vina este lumina prea putina. cum e mai puternica, te mai izbeste o fata de “tarancuta, tarancuta” poate arata bine la fata dar cand se face putina lumina iti dai seama ca e naspa la corp. ma rog, parerile sunt impartite. e intr-adevar una atat de inabordabila incat ii ies tzatzele afara. hot sexy mama!

da. deci m-am inselat la greu. sunt si urate. nu sunt multe, dar sunt. nobody’s perfect!

obicei de pe aici de la ei: fetele stau intr-o parte si pularaii in alta parte. astia sunt grupati dupa sexe. prea putine cupluri sau, ma rog, baiat si fata am vazut sa danse impreuna. chestia asta stiu ca se purta undeva in antichitate la… nu mai stiu ce popor. oricum, ei sunt beti toti… sau pastilati.

observatie: ori fetele de aici sunt mai tzatzoase, ori au mai multe magazine cu bluze cu decoltee foarte adanci!

observatie2: n-am vazut nici macar un emokid. asta e un mare plus. sau poate in moldova nu a ajuns acest curent.

o alta versiune (nu mai e scrisa de mine, ci de cei doi prieteni):
am ajuns in focsani cu 2 prieteni. ne-am intalnit cu un al 3lea care era bine dispus. bulevarde largi, oras frumos, strazi proaspat spalate, flori proaspat plantate si 3 pizde foarte frumoase care tineau cu besiktas.

ajungem in marele club. exact aceeasi prima impresie ca cea de mai sus vis a vis de no limit. fete prea multe deodata, m-au inhibat din prima. prietenul nostru se duce sa caute masa rezervata cat timp noi facem ochii cat cepele. n-apucam bine sa ne dezmeticim ca ne ia si ne duce in cambuza (separeu) fosta camera de proiectie. acolo ce sa vezi, circa 6, parca erau spice girls conduse de volubila victoria. ce sa vezi in focsaniul asta, printre atatea pide bune, nu poti sa le mai deosebesti. aia de 16 ani are 22, aia de 23 are 15. ca in orice post alternativ, tre sa contrazicem postul anterior. in focsani, nu-s hainele si decolteele diferite. sunt TZATZE! si ca veni vorba de tzatze, am vazut stilul palnie sau poate fata era vrajitoarea de langa oaza de ii furase sapca saracului Tinman.

dupa ce am analizat potentialul de a bea, fuma, trage pe fosele nazale, fute, nu neaparat in ordinea asta, si dupa ce ne-am simtit ca ceausescu in balcon cand saluta multimea, am decis sa coboram in multime. de aici orice cuvinte sunt de prisos. ce conteaza este ca am decis sa facem o terapie de soc pentru a reveni la ceea ce trebuia sa fie normal, asa ca o sa revenim cu alte posturi curand. va urma…

ps. in focsani sunt prea multe femei bune, prea multe mese care nu trebuiesc platite.

pps. scriem acest post de kkt asteptand o pizza intr-un oras de cacat si in juma de ora fiind atent la ce scriu aici nu am putut decat sa-mi adancesc impresia ca fetele din buzau merita exportate in congo. pe scurt, sa se duca draq toate.

[audio:http://nodoubt.freepage.ro/steleinpar.mp3]
Iris – Stele in par

Dupa o saptamana de ascultat in continuu albumul Cei ce vor fi, imi dau seama ca m-am inselat destul de mult cand am vorbit despre album aici. Se pare ca albumul este atat de “greu“, incat mi-a trebuit ceva mai mult timp de rumegat pentru a intelege cu adevarat “ce a vrut sa zica autorul“.

In afara de cateva piese, putine la numar de altfel, restul acum mi se par geniale. E adevarat ca in cazul pieselor cantate de prieteni, nu prea iti mai dai seama ca e un featuring cu Iris, dar privind albumul in ansamblu este de o simbioza perfecta. Chirila o da genial pe “De Ce?“, Chilian cu a sa voce ciudata este mai mult decat potrivit pentru “Tu“, Artan nici ca se poate sa fie o alegere mai buna pentru o piesa precum “Da, da, da!…“, Maia chiar nu exagereaza deloc cu timbrul vocii, ba din contra se muleaza perfect pe tema pieselor. De asemenea, Paula Seling, Vlad Mirita, Felicia Filip, Adi Despot si Nicu Covaci fac o treaba cat se poate de buna.

E adevarat ca multe piese ale albumului le simt cumva mai adanc pentru ca trec printr-o perioada asemanatoare cu ceea ce transmit.

Bravo Iris, La Multi Ani si la si mai multe realizari de acest gen. BRAVO!

Si a fost si lansarea IRIS – 30 – Cei ce vor fi. Ca si la 4Motion si Maxima, am fost la lansarea oficiala de pe Aeroportul Baneasa. Sincer sa fiu, ma asteptam la mult mai mult. Obisnuit cu lansarile din Polivalenta unde a chiar a fost un show deosebit, am fost dezamagit de aceast concert.

In primul rand, nu apucai sa te bucuri de vocea lui Cristi Minculescu, ca trebuiau sa-si cheme prietenii si invitatii. Chilian nici macar nu stia versurile ca lumea, si mie personal, nu mi s-a parut deloc ca se potrivea in context.

Inafara de asta, Maia Morgenstern a cam exagerat cu timbrul vocii si a cam “urlat” cu mult pentru limita admisa de urechile mele. Ulteorior, ascultand piesele de pe album si nu live, am vazut ca se putea si mai bine.

Chiar daca piesele de pe album nu sunt atat de bune precum ma asteptam, vreau sa subliniez faptul ca Iris a implinit 30 de ani. Toata lumea are pretentii de la ei sa se mentina la un nivel extrem de ridicat. Nu e posibil asa ceva pentru o perioada atat de lunga. Au tinut stacheta sus atata timp. Phoenix au facut 40 de ani, dar au avut atatea pauze si atat de lungi.

Chiar daca am ramas cu un gust usor amar dupa acest concert, am tot respectul pentru Iris si ramane in continuare trupa mea de suflet.

Se pare ca incantarea mea legata de plecarea la Herculane a fost mai mult decat potrivita. Trenul accelerat cu care am plecat nu a avut intarziere decat de 10 minute. Incredibil pentru un drum de 371 de kilometrii.

Ajuns acolo la 5 jumate dimineata am apucat sa dorm 3 ore cand ai mei parintii (dragii de ei) cunoscand placerea mea deosebita pentru condus au pregatit o mica “plimbare” cu masina. Herculane – Cazane (pe malul Dunarii, peisaje deosebite, asfalt de nota 6) – Anina – Iablanita – Herculane. Nu stiu cati kilometrii am facut (a fost ultimul lucru care m-a interesat) dar stiu ca au fost destui.

Apoi, seara iesit frumos la o terasa. NU am auzit MANELE, NU Read More…